"În timpul unei campanii electorale, se spun multe minciuni. Se minte pentru a sintetiza şi a simplifica o idee, se minte pentru a avansa mai repede, se minte din convingere (este cazul cel mai tragic, pentru că în realitate, cel care minte, de fapt nu minte, el spune minciuni din cauză că nu cunoaşte adevărul), se minte din viciu. Ei bine, aşa este peste tot, asta-i viaţa, subiectul este închis, punct şi de la capăt. Totuşi, nu vi se întâmplă câteodată să aveţi nostalgia cuiva care ar spune adevărul şi nimic altceva decat adevărul?
Din fericire, două categorii de operatori intelectuali vin să satisfacă această dorinţă profundă de limpezime şi sinceritate, dovedindu-ne că pot urma cuvântul evanghelic:
"Que votre parole soit oui, oui, non, non; ce qu'on y ajoute vient du malin".
Primii sunt cei care redactează ceea ce numim în Italia "note mincinoase". Printr-o ironie semantică este vorba despre instrucţiunile de utilizare (care ştim şi noi cât de mult adevăr spun) acompaniind orice ambalaj farmaceutic; în a doua categorie intră responsabilii help-ului programelor pe calculator.
Autorii "notelor mincinoase" au înţeles încă din fragedă copilarie că, în momentul în care trebuie să spună un lucru, trebuie să spună ceea ce ştiu şi nimic altceva. De aceea, la rubrica de contraindicaţii citim destul de des despre vreo "alergie la una din substanţele care compun produsul". Altfel spus, dacă luaţi acel medicament şi dacă imediat cădeţi la pamânt, cu spume verzi la gură şi cu o encefalogramă plată, înseamnă că trebuie să întrerupeţi tratamentul.
Fiindcă reticenţa este câteodată o sursă de minciuna, autorul ţine să vă spună totul, fară să vă ascundă nimic: "Studiile statistice au dovedit că pentru unii subiecţi produsul poate provoca reacţiile urmatoare: arsuri în gât, cefalee, vomă, ameţeală, artroză, diaree, conjunctivită, colită spasmodică, boala lui Alzheimer, febră galbenă, peritonită, afazie, cataractă, herpes zosterian, acnee senilă, menstruaţii săptămânale la subiecţii de sex masculin, sindromul Krauss-Eldermann".
Să vedem acum ce se întâmplă cu autorii de help. Când aveţi vreo problemă cu calculatorul dumneavoastră, mai ales dacă sunteţi începător sau dacă încercaţi vreun program nou, ştiţi din capul locului că nu puteţi recurge la manualul furnizat de producătorul programului, pentru că nu dispuneţi de un sclav etiopian care să îl transporte pe masa de lucru, iar dacă îl aveţi deja la indemană, nu întelegeţi în ruptul capului de ce dupa pagina A115 urmează direct pagina W18. Cât despre manualele vândute la preţ mare de către editorii independenţi, fie acestea sunt concepute pentru proşti şi pe parcursul a zece pagini vă explică cum ecranul se va umple de drăguţe imagini în culori la apăsarea butonului "start", lucru care bătrânul dumneavoastra stilou nu ar fi putut să îl facă; fie au opt sute de pagini şi indexul lor enumeră cu minuţiozitate orice numai ceea ce căutaţi nu.
Astfel, nu vă mai rămâne decât să căutaţi în help, adică în ecranul care se deschide atunci când faceţi clic pe un mic desen, de obicei un semn de întrebare. Presupunând ca programul vă oferă posibilitatea indicată de un meniu derulant să inseraţi un obiect, vă întrebaţi ce este un obiect şi cum se face ca să îl inseraţi (mai ales acolo unde pare normal să îl inseraţi). Fără panică. Activaţi help-ul care vă dă răspunsul următor: "Această comandă inserează un obiect în document.". În cazul în care îl banuiţi pe autorul textului că nu v-a spus tot adevărul, vin în apărarea sa morală: a spus adevărul, această comanda face exact ceea ce scrie în meniu. Simplu, nu este răspunsul la întrebarea dumneavoastră ci, grosso-modo, este întrebarea însăsi, căreia i-am şters semnul de întrebare.
Alte exemple: Ce înseamnă "A crea o legatură"?. Raspuns: "Comanda permite crearea unei legături (vezi Acces)". Dacă încercaţi să căutaţi cuvântul "Acces", găsiţi următoarele: "Permite accesarea unei legături (vezi crearea unei legături)". La fel de utile sunt mesajele de eroare de tipul "Eroare 125". Help-ul vă informează că aţi comis eroarea 125 şi că trebuie să o eliminaţi înainte de a continua.
Să formezi un autor de help necesită o pregatire din fragedă copilarie, în şcoli specializate. Copiii sunt învăţaţi să formuleze aserţiuni ca "Orice celibatar este celibatar" (ca premiu se câştigă o bomboană), sau: "Epamimenide fie aleargă, fie nu aleargă; toate animalele sunt animale; plouă sau nu plouă; dacă Corbulide enunţă principiul terţului exclus, atunci Corbulide enunţă principiul terţului exclus; dacă toţi oamenii sunt muritori - şi toţi oamenii sunt muritori - ergo toţi oamenii sunt muritori." "
Umberto Eco - 1996
duminică, decembrie 05, 2010
"Cum să recunoşti religia unui program"
Cum cred că nu v-a scăpat, lumea de azi este împărţită în două: pe de o parte partizanii calculatoarelor Macintosh iar pe de altă parte cei ai PC-urilor cu MS-DOS. Ei bine, sunt convins în interiorul meu că MAC-ul e catolic şi DOS-ul protestant. Aş spune însă mai mult. MAC-ul este catolic contra-reformator, impregnat de "ratio-studiorum"-ul iezuiţilor. El este convivial, amical, conciliant, el explică pas cu pas credinciosului ce trebuie să facă pentru a ajunge în împaraţia cerurilor, iar dacă nu în împaratia cerurilor, măcar în stadiul final al imprimării unui document. Te catehizează, iar esenţa revelaţiei divine este explicată în formule pe înţeles şi în icoane somptuoase. Toată lumea are dreptul la mantuire.
DOS-ul este protestant, mai degrabă calvinist. El permite o liberă interpretare a Scripturii, cere decizii răscolitoare, impune o hermeneutică subtilă, garantează că mântuirea nu este la îndemâna oricui. Să faci să mearga sistemul necesită o serie de acte personale interpretative ale programului : singur, departe de comunitatea barocă a celor veseli, utilizatorul se află închis în obsesia lui interioară.
Mi se va reproşa că venirea Windows-ului a apropiat universul DOS-ului de toleranţa contra-reformistă a MAC-ului. Nimic mai inexact. Windows constituie o schismă de tip anglican, cu somptuoase ceremonii în interiorul catedralelor, dar cu posibilitatea permanentă de a reveni în DOS pentru a modifica o gramadă de lucruri, bazându-se pe decizii stranii: femeile şi homosexualii pot ajunge preoţi.
În mod natural, catolicismul şi protestantismul celor două sisteme nu au nimic de a face cu poziţiile culturale şi religioase ale utilizatorilor. Am descoperit de curând că Franco Fortini, poet sever şi frământat, inamic declarat al societaţii spectacolului, este un adept al MAC-ului. Apare legitimă întrebarea dacă în decursul timpului utilizarea predominantă a unui sistem în detrimentul altuia nu cauzează transformari interioare. Putem în acelaşi timp să fim adepţii lui DOS şi catolici tradiţionalişti? De altfel, Céline cu ce-ar fi scris: cu Word, Word Perfect sau Wordstar? Sau ar fi programat Descartes în Pascal?
Şi limbajul-maşină, care decide destinul nostru pe sub mână şi pentru oricare sistem cum rămâne? Ei bine, asta urcă până la Vechiul Testament, la Talmud şi la Cabala. Ah, iar şi mereu lobby-ul evreiesc."
Umberto Eco - 1994
joi, decembrie 02, 2010
Comunicat
De sărbători: Mircea Dinescu la Arad
Vineri 3 decembrie, ora 18, hol Atrium Center
Lansare de carte Mircea Dinescu - volumul „Poezii noi"
Promovare vin producţie proprie – „Şato Falit”
Promovare CD-ul „Femeile din secolul trecut", piese interpretate de Mircea Dinescu
Intrarea liberă pentru toată lumea
Ne-am dori ca întâlnirea cu Mircea Dinescu să fie pentru arădeni una dintre bucuriile sărbătorilor de iarnă. Şi, fără să ne gândim neapărat la iarna anului 1989, credem că Mircea Dinescu - autor de cărţi, de vin şi de muzică – poate face uitate, măcar în parte şi pentru un timp, lipsurile şi încrâncenarea pe care anul 2010 le-a adus multor arădeni.
Dan Artimon
Consiliul Local Civic
Vineri 3 decembrie, ora 18, hol Atrium Center
Lansare de carte Mircea Dinescu - volumul „Poezii noi"
Promovare vin producţie proprie – „Şato Falit”
Promovare CD-ul „Femeile din secolul trecut", piese interpretate de Mircea Dinescu
Intrarea liberă pentru toată lumea
Ne-am dori ca întâlnirea cu Mircea Dinescu să fie pentru arădeni una dintre bucuriile sărbătorilor de iarnă. Şi, fără să ne gândim neapărat la iarna anului 1989, credem că Mircea Dinescu - autor de cărţi, de vin şi de muzică – poate face uitate, măcar în parte şi pentru un timp, lipsurile şi încrâncenarea pe care anul 2010 le-a adus multor arădeni.
Dan Artimon
Consiliul Local Civic
miercuri, septembrie 15, 2010
Hai la mozi! Vine cu filmu' de la regiune
Brief:
- Ce? Proiecție și întâlnire cu regizorul și unii dintre actorii filmului "Caravana Cinematografică"
- Când? Luni, 20 septembrie 2010, ora 17
- Unde? Cinema City - Atrum Center Arad
- Cât? Intrarea liberă...
- Detalii?
marți, septembrie 14, 2010
un pic de politica... monetara... pentru toti...
Sase prieteni pe o insula aveau o gradina si un lac din care traiau linistiti. Produceau 100 paini si 100 pesti, iar pentru schimburi foloseau 200 de hartiute de hartie. Fiecare muncea, isi vedea de treaba lui si obtinea astfel zilnic o paine si un peste. Indiferent daca era pescar, agricultor sau brutar primea doua bucatele de hartie ce le putea schimba pe o paine sau un peste. Intr-o zi, celui care avea pe langa meseria de brutar si rolul de a avea grija de hartiute i-a venit o idee. In loc sa produca paine, s-a gandit ca ar fi mai simplu sa produca inca o bucatica de hartie. Au aparut asadar 201 de bucati de hartie cu care se imparteau painile si pestii. Lumea l-a inceput n-a observat diferenta, fiecare avea portia doar cu un pic mai mica iar cel care facuse hartiuta suplimentara manca si el o paine.
Lucrurile insa nu s-au oprit aici. Invatat ca poate manca fara sa munceasca, brutarul a mai imprimat cateva hartiute. Ba i-a povestit ideea sa si unui amic mai bun. In curand, pe insula erau 400 de bucati de hartie. De produs nu se mai produceau chiar 100 paini si 100 pesti, pentru ca tot mai multi preferau sa produca bani sau sa ii primeasca fara sa munceasca. Treptat, cei sase de pe insula au observat ca nu mai puteau schimba o hartiuta cu un peste sau o paine. Ci reuseau sa mai ia doar o jumatate de peste sau o jumatate de paine. Oamenii incepeau sa devina tot mai nemultumiti. Si-au dat seama ca nu mai merge asa, ca trebuie schimbat ceva si s-au adunat sa discute.
Unul dintre ei incerca sa le explice ca sistemul e gresit, ca nu-i normal sa produci doar hartiute sau sa le primesti pe degeaba, dar nu reuseau nicicum sa se inteleaga. In cele din urma au zis asa: Vreti solutii ? Vreti schimbari ? Hai sa votam. Suntem 6 prieteni la o masa: un student, un pensionar, un somer, un bugetar, un infirm si un muncitor. Sa-si spuna fiecare pararea si apoi sa luam o decizie in mod democratic. Si s-a votat. Cu majoritate de 5 la 1 ca muncitorul sa lucreze mai mult si sa i se retina in plus cateva hartiute pentru a fi distribuite celorlalti, astfel ca sa le fie tuturor mai bine. Evident, ca de obicei, este intamplatoare orice asemanare cu o tara in care exista 18 milioane de majori cu drept de vot, 3 milioane angajati in sector privat, 5 milioane pensionari si 1,5 milioane bugetari.
sursa: blog favian
Lucrurile insa nu s-au oprit aici. Invatat ca poate manca fara sa munceasca, brutarul a mai imprimat cateva hartiute. Ba i-a povestit ideea sa si unui amic mai bun. In curand, pe insula erau 400 de bucati de hartie. De produs nu se mai produceau chiar 100 paini si 100 pesti, pentru ca tot mai multi preferau sa produca bani sau sa ii primeasca fara sa munceasca. Treptat, cei sase de pe insula au observat ca nu mai puteau schimba o hartiuta cu un peste sau o paine. Ci reuseau sa mai ia doar o jumatate de peste sau o jumatate de paine. Oamenii incepeau sa devina tot mai nemultumiti. Si-au dat seama ca nu mai merge asa, ca trebuie schimbat ceva si s-au adunat sa discute.
Unul dintre ei incerca sa le explice ca sistemul e gresit, ca nu-i normal sa produci doar hartiute sau sa le primesti pe degeaba, dar nu reuseau nicicum sa se inteleaga. In cele din urma au zis asa: Vreti solutii ? Vreti schimbari ? Hai sa votam. Suntem 6 prieteni la o masa: un student, un pensionar, un somer, un bugetar, un infirm si un muncitor. Sa-si spuna fiecare pararea si apoi sa luam o decizie in mod democratic. Si s-a votat. Cu majoritate de 5 la 1 ca muncitorul sa lucreze mai mult si sa i se retina in plus cateva hartiute pentru a fi distribuite celorlalti, astfel ca sa le fie tuturor mai bine. Evident, ca de obicei, este intamplatoare orice asemanare cu o tara in care exista 18 milioane de majori cu drept de vot, 3 milioane angajati in sector privat, 5 milioane pensionari si 1,5 milioane bugetari.
sursa: blog favian
joi, septembrie 02, 2010
vineri, iulie 30, 2010
i-auzi, dom'le...
Pentru ca avem, cica, page rank mare, (Academia Miloaga), m-a rugat un prieten sa-i postez link-ul...
Site-ul fiind interesant, ma conformez... www.emiere.ro ... sau click pe titlu.
Site-ul fiind interesant, ma conformez... www.emiere.ro ... sau click pe titlu.
vineri, iunie 04, 2010
Mare gradina, Doamne...!
Aflu mai daunazi, dela corespondentul nostru de pe meleagurile lui Einstein si Goethe, de niste misterioase cercuri aparute in lanul (de secara, probabil) de pe langa 6 Vanatori... aferim!, Doamne, ca pana acum am fost paziti... nice tu uefouri, nice tu godzile au misterioase monstre mureso-locknessiene... nice tu macar lumini d-alea, stiti voi... de la est la sud-vest, si invers, si in zig-zag, si tot asa... de ne dezinformeaza nasa cum ca-s baloane da meteo out of controll... nici macar, tu, un amarat da fulger globular... ce mai, tinutu pacii.. (fu o grindina, ce-i drept, acu vreo 3 ani, da s-aia se facu repede da rusine...)
... si ce sa vezi... tocmai pe 6 Vanatori. Ca si cercetatorii britanici, si grupul de cercetatori de la prestigioasa universitate americana, ... muti, ce mai... fara raspuns... speechless... mucless, wireless...
Dara iaca, tot Academia gaseste solutia... ei, as, maaare mister... pai cine sta pe 6 Vanatori?
pai Seradaaan...! hihi...
... si ce sa vezi... tocmai pe 6 Vanatori. Ca si cercetatorii britanici, si grupul de cercetatori de la prestigioasa universitate americana, ... muti, ce mai... fara raspuns... speechless... mucless, wireless...
Dara iaca, tot Academia gaseste solutia... ei, as, maaare mister... pai cine sta pe 6 Vanatori?
pai Seradaaan...! hihi...
miercuri, mai 19, 2010
O stafie bântuie universul!
Ea se numeşte „un grup de cercetători". Nu e zi să nu afli că undeva, în lume, o mână de oameni tocmai descoperă lucruri aiuritoare, de natură să-ţi schimbe viaţa. În Marea Britanie, în marile universităţi americane, în Canada, în Japonia, în Australia, mă rog, mai peste tot se fac teste pe oameni şi animale, se activează tehnologii noi, se emit (şi se confirmă) ipoteze cutremurătoare.
Dacă urmăreşti, candid, toate micile revoluţii ştiinţifice de pe mapamond şi eşti mai slab de înger, n-ai cum să nu intri la idei şi să nu ajungi la fandacsie. Căci noutăţile nu se străduiesc să cadă de acord între ele şi nici să confirme tezele tradiţionale ale înţelepciunii omeneşti. Din contră! Sunt imprevizibile, stupefiante, drăgălaş scandaloase, anume făcute să te lase cu gura căscată. Gama domeniilor de interes care fac subiectul feluritelor „grupuri de cercetători" este infinită.
Unele plonjează în istorie şi stabilesc cum arăta, de fapt, Iisus Hristos. Sau cum a murit Hitler (altfel decât credem). Altele avansează vertiginos în biologie: un grup de cercetători italieni este gata să descopere secretul longevităţii pe baza studierii unui grup de şoareci foarte bătrâni. Câţiva americani au descoperit un „ferment al fricii", care poate fi decuplat. Câţiva experţi din echipa NASA au reuşit să provoace levitaţia câtorva broaşte. Cercetătorii britanici au reuşit, pe de altă parte, să demonstreze că peştii Piranha nu sunt atât de agresivi pe cât o lasă să se înţeleagă unele filme rău-voitoare şi zvonul public. Alte grupuri ne informează că urşii polari au un fel de ochelari de soare naturali, care îi protejează de albul zăpezii.
Spectaculoase sunt descoperirile savanţilor cu privire la sănătate: la Tel-Aviv s-a putut constata, prin mijloace ştiinţifice, că persoanele căsătorite stau mai bine cu sănătatea decât burlacii de ambe sexe. Asta, fireşte, cu condiţia unor căsătorii reuşite, căci în caz contrar, lucrurile se petrec exact pe dos. Un grup de cercetători britanici a observat, în plus, că bărbaţii căsătoriţi îşi găsesc mai uşor de lucru decât ceilalţi. S-a mai dovedit, în altă ordine de idei, că minciuna provoacă sterilitate (la femei) şi că tot femeile sunt mai predispuse la demenţă senilă decât bărbaţii, mai ales după nouăzeci de ani! Dar asta n-ar fi nimic! Un grup de cercetători de la Universitatea din Illinois ne învaţă că ceaiul negru e ideal pentru sănătatea bucală. În schimb dietele sănătoase reduc fertilitatea.
Un grup de cercetători spanioli ne asigură că alcoolul reduce cu 55% riscul bolilor cardiace, cu specificarea că trebuie să bei mult şi divers (riscând, e drept, unele deteriorări la nivelul creierului şi ficatului). De la alţi cercetători aflăm că fumătorii care beau şi cafea (sau ceai) sunt loviţi mai rar de apoplexie decât cei care se mulţumesc doar cu fumatul. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea New South Wales au probe că memoria lucrează mai bine când eşti prost dispus şi când afară e vreme urâtă.
În faţa atâtor grupuri dezlănţuite, mă declar o mulţime cu un singur element. Sunt nevrotic. Ani de zile mi s-a spus că vinul roşu face rău la tensiune. Acum mi se recomandă mai ales vinul roşu. Aflu când că sexul te omoară, când că te face om. Mai aflu că un act sexual „normal" durează 7 până la 13 minute, că bărbaţii preferă femeile cu picioare scurte şi femeile bărbaţi efeminaţi. Că totul e mereu altfel. Mă smintesc când văd cu ce se ocupă savanţii lumii. Vreau o pauză. Vreau un grup de cercetători care să mă lase în pace.
de la colegul nostru, Andrei Plesu cetire...
Dacă urmăreşti, candid, toate micile revoluţii ştiinţifice de pe mapamond şi eşti mai slab de înger, n-ai cum să nu intri la idei şi să nu ajungi la fandacsie. Căci noutăţile nu se străduiesc să cadă de acord între ele şi nici să confirme tezele tradiţionale ale înţelepciunii omeneşti. Din contră! Sunt imprevizibile, stupefiante, drăgălaş scandaloase, anume făcute să te lase cu gura căscată. Gama domeniilor de interes care fac subiectul feluritelor „grupuri de cercetători" este infinită.
Unele plonjează în istorie şi stabilesc cum arăta, de fapt, Iisus Hristos. Sau cum a murit Hitler (altfel decât credem). Altele avansează vertiginos în biologie: un grup de cercetători italieni este gata să descopere secretul longevităţii pe baza studierii unui grup de şoareci foarte bătrâni. Câţiva americani au descoperit un „ferment al fricii", care poate fi decuplat. Câţiva experţi din echipa NASA au reuşit să provoace levitaţia câtorva broaşte. Cercetătorii britanici au reuşit, pe de altă parte, să demonstreze că peştii Piranha nu sunt atât de agresivi pe cât o lasă să se înţeleagă unele filme rău-voitoare şi zvonul public. Alte grupuri ne informează că urşii polari au un fel de ochelari de soare naturali, care îi protejează de albul zăpezii.
Spectaculoase sunt descoperirile savanţilor cu privire la sănătate: la Tel-Aviv s-a putut constata, prin mijloace ştiinţifice, că persoanele căsătorite stau mai bine cu sănătatea decât burlacii de ambe sexe. Asta, fireşte, cu condiţia unor căsătorii reuşite, căci în caz contrar, lucrurile se petrec exact pe dos. Un grup de cercetători britanici a observat, în plus, că bărbaţii căsătoriţi îşi găsesc mai uşor de lucru decât ceilalţi. S-a mai dovedit, în altă ordine de idei, că minciuna provoacă sterilitate (la femei) şi că tot femeile sunt mai predispuse la demenţă senilă decât bărbaţii, mai ales după nouăzeci de ani! Dar asta n-ar fi nimic! Un grup de cercetători de la Universitatea din Illinois ne învaţă că ceaiul negru e ideal pentru sănătatea bucală. În schimb dietele sănătoase reduc fertilitatea.
Un grup de cercetători spanioli ne asigură că alcoolul reduce cu 55% riscul bolilor cardiace, cu specificarea că trebuie să bei mult şi divers (riscând, e drept, unele deteriorări la nivelul creierului şi ficatului). De la alţi cercetători aflăm că fumătorii care beau şi cafea (sau ceai) sunt loviţi mai rar de apoplexie decât cei care se mulţumesc doar cu fumatul. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea New South Wales au probe că memoria lucrează mai bine când eşti prost dispus şi când afară e vreme urâtă.
În faţa atâtor grupuri dezlănţuite, mă declar o mulţime cu un singur element. Sunt nevrotic. Ani de zile mi s-a spus că vinul roşu face rău la tensiune. Acum mi se recomandă mai ales vinul roşu. Aflu când că sexul te omoară, când că te face om. Mai aflu că un act sexual „normal" durează 7 până la 13 minute, că bărbaţii preferă femeile cu picioare scurte şi femeile bărbaţi efeminaţi. Că totul e mereu altfel. Mă smintesc când văd cu ce se ocupă savanţii lumii. Vreau o pauză. Vreau un grup de cercetători care să mă lase în pace.
de la colegul nostru, Andrei Plesu cetire...
duminică, martie 21, 2010
P.V. 19.03.2010
Cu participarea domnilor (pe zone):
-
-Subsemnatul,
-Marcel (centru, mal)
-Dorin (micalaca)
-Artimon (crepusculara)
-... la un moment dat Daniel (Glogovat)
sâmbătă, februarie 27, 2010
e-mail from Revetis
Cu ajutorul D'lui, savantilor britanici, rochet scientistilor si nu in ultimul rand datorita lu' erdeesh am trimis primul e-mail din Revetis azi 27.02.2010. Merita mentionat.
vineri, februarie 05, 2010
marți, ianuarie 05, 2010
...ca si cum ar fi fost Led Zeppelin.......
Acum 2 seri am avut surpriza de a fii "blown away" de un concert dat de catre "Zoso, the official Led Zeppelin tribute band".
Am filmat un pic si am pus pe youtube 3 clipuri ca sa le impart cu voi. Nu stiu daca inregistrarea mea le face dreptate sau nu, dar ei au fost incredibili. Nu cred ca am simtit la fel la nici un alt concert la care am fost vreodata. (si am fost la citeva)...
Ah, concertul a fost la House of Blues in New Orleans, LA
Enjoy....
Am filmat un pic si am pus pe youtube 3 clipuri ca sa le impart cu voi. Nu stiu daca inregistrarea mea le face dreptate sau nu, dar ei au fost incredibili. Nu cred ca am simtit la fel la nici un alt concert la care am fost vreodata. (si am fost la citeva)...
Ah, concertul a fost la House of Blues in New Orleans, LA
Enjoy....
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
